POVESTE SIMPLĂ
Şi deodată amintirile-mi pecetluiesc buzele
şi deodată simt masca de piatră a sfinxului
şi surîd cu buzele mele de piatră,
totul s-a întîmplat cu milenii sau cu cîteva clipe în urmă
şi surîd chiar acestei dileme
şi masca de piatră mi se lipeşte de faţă
şi n-o voi mai smulge
decît pentru a arăta sfincşilor care dorm în deşert
obrazul meu viu.
SIMPLE STORY
Suddenly my memories seal my lips
suddenly I feel the stone mask of the sphinx
and I smile with my stone lips,
everything happened a millenium or a few moments ago
and I smile even to this dilemma
and my stone mask sticks on my face
and I shall not tear it off
but for showing to the sphinxes that are sleeping in the desert
my living cheek.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.