Vasile Voiculescu

                       

ORBUL

Tîrziu, după ce s-a tămăduit,
Orbul a întîlnit iar pe Isus ;
Şi aprig, îndurerat şi învrăjbit,
L-a oprit şi l-a dojenit.
Domnul asculta trist şi supus :
" Hei, atunci cînd mi-ai dat iar vederea,
De ce nu ţi-ai arătat toată puterea ?
De ce ai scuipat jos în gunoi
Şi mi-ai mînjit pleoapele cu noroi ?
Căci ce folos să văd şi apoi,
Aşa cum văzusem şi mai înainte,
Cu-aceiaşi ochi, la fel cu cei de cîine ori de broscoi,
Aceeaşi durere, aceleaşi morminte
Şi-acelaşi joc de umbre şi de strigoi ?
În loc să-l fi tăvălit în tină,
De ce n-ai muiat degetul tău în lumină,
Şi cu el să mă fi atins pe pleoape ?
Era de-ajuns o singură rază
Din lumina cea adevărată să cază,
Şi ochii mei de carne ca nişte muguri să crape,
Să-mi înflorească ochii cei veşnici pe care
Mi-i făgăduise cuvîntul tău cel mare.
Atunci aş fi zis şi eu că ai săvîrşit minune,
În loc să blestem pururi şi să sînger,
Să fi privit lumea cu ochi de înger
Şi toate să le văd dumnezeieşti de bune.
Era mai bine în vechea întunecime :
Era întuneric, dar era şi adîncime.
Orbirea aţîţase o lucoare în mine
Şi dibuiam în genunile lăuntrice, pline
De presimţiri şi vedenii luminoase,
Cum presimţi florile după miroase.
De cum mi-ai deschis iar ochii de tină,
Văd lucruri, dar nu zăresc lumină.
Ce folos că mi-ai redat privirea,
Eu n-aşteptam vederea, ci mîntuirea ".




THE BLIND MAN

Late, after he has healed,
The blind man met Jesus again ;
And fiery,grieved and hostile,
He stopped him and blamed.
Lord was listening sad and obedient :
" When you gave my eyes,
Why did you not show your entire power ?
Why did you spat down in the garbage
And soiled my eyelids with mud ?
What's good to see and then,
As I had seen before,
With the same eyes, like those of a dog,
The same pain, the same graves,
And the same game of shadows and ghosts ?
Instead of dipping it in mud,
Why did you not soaked it in light,
And touched me on my eyes ?
It was enough only one ray
From the true light to fall,
And my flesh eye to break,
To flower the eternal eyes which
Had promised your great word.
Then I had told you had fulfiled a miracle,
Instead of cursing and bleeding,
To see the world with angel eyes,
And see everything heavenly good.
It was better in the obscurity :
It was darkness but it was depth.
The blindness had stirred a light inside me
And I was fumbled into the inward abyss, full
Of premonitions and light visions,
As you sense the flowers after their scents.
As soon as you have opened my eyes of earth
I saw things, but I could see no light.
What was the use of giving me my eyes,
I was not waiting for the sight, but for the salvation ".