17.01.2013

Elena Armenescu



CONTOPIRE

În sfera aceea de cristal
Ce ne multiplica auzul
Ni se înmulţeau ochii, sporea vederea
Mîini cu multe degete ne creşteau
Pe şolduri, pe coapse
Pe spatele gol, arcuit
Într-o simfonie adîncă, albastră...
Nu ştiam dacă este noapte sau zi
Nu ne aminteam punctele cardinale
Flămînde se  plimbau pe noi
Spirale argintii
Ne înconjurau ca nişte liane
Înlănţuiau
Fiecare braţ, fiecare picior
Apoi ne legau unul de altul
În veşnicia unei clipe
Spre amintirea unei noi trăiri
Pentru că ochiul meu drept şi ochiul meu stîng
Erau pereche de cînd lumea
Şi vedeau printre genele înrourate
Unde jucau nestingherite curcubee
Vedeau...
Dinlăuntru spre înafară
Cum deveniserăm o singură cruce
Iar inimile, clopote de catedrală.


FUSION

Inside that crystal ball
Which was multiplying our hearing
Our eyes were increasing, our sight was extending
Many-finged hands were growing
Upon our hips
Upon our naked back, arched
In a deep blue symphony...
We were not aware if it was night or day
We did not remember the cardinal points
Hungryly were walking upon us
Silver spirals
They were surrounding us like creepers
They were chaining 
Every arm, every foot
Then they were binding us 
In the eternity of a moment
To the memory of a new feeling
Because my right eye and my left eye
Were making a pair from the beginning
And were looking through the dewy eyelashes
Where the rainbows were freely playing 
They were looking...
From inside to outside
As we have become a single cross
And our hearts, cathedral bells.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...