muzeul indescifrabil
sunt săli în memorie
lungi galerii de tablouri
timp scufundat în culori
sunt săli carnivore răscruci
coridoare şi scări către poduri
şi turnuri înguste şi trepte de gresii
străvechi acoperişuri şi ţigle intacte
şi funii sunt
umbre de viţă sălbatică împachetînd
castele şi case umile
ca pe corăbi încremenite-n
coşmarele mării
timp scufundat
curajul meu stă în trecut întreg atent
şi pîndind uscat în septembrie calmul
în care senină să mor
timp scufundat timp distrus
sacrificînd echilibrul secundei fragile
ce lin din prezent mă goneşte
mă naşte şi mă părăseşte
la uşa muzeului ca lîngă o gură feroce
the undecipherable museum
there are chambers inside memory
long galleries of pictures
time sunken in colours
there are chambers carnivorous crossroads
corridors and stairs to garrets
and narrow towers and steps of grit
antique roofs and untouched tiles
and there are ropes
wrapping up shadows of wild vine
castles and humble houses
as on the stone-still sheeps
into the nightmares of the sea
sunken time
my courage is staying whole in the past lying in ambush
and watching dry in september the calm
when serene I could die
sunken time broken time
sacrifying the balance of the frail second
which out of present gently is chasing me away
is giving me birth and is leaving me
at the door of the museum as near a ferocious mouth
cata tristete lucida...
RăspundețiȘtergeresi ce metafore:
"timp scufundat în culori"
sau
"şi funii sunt
umbre de viţă sălbatică împachetînd
castele şi case umile
ca pe corăbi încremenite-n
coşmarele mării"...
Da, o poetă aparte, atît de departe de versurile sforăitoare ale fostului soţ...
Ștergere