15.07.2013

Miron Radu Paraschivescu



MĂRUL

Priveşte acest măr: e mai aprins
Decît obrazul tinerei fecioare,
Al cărei braţ gingaş ţi l-a întins
Ca ramura din pom, fremătătoare.

Sămînţa prinsă-n carnea lui adîncă
Îi împlineşte calma strălucire,
Cînd el, tăcut, spre lume îşi aruncă
Acea egală, paşnică privire

A unui astru viu care străbate,
Pe largi orbite, biruite spaţii,
Născînd prin sine timpurile toate
Sub semnul unei certe gravitaţii,

Asemeni mumei tinere ce ştie
Că-n arcuirea pîntecului poartă
Durata unui timp ce o să vie
Prin coapsa ei, boltită ca o poartă.



LA MELA

Guarda questa mela: e piu accesa
Che la guancia della giovane fanciulla,
Di cui il gentil braccio te la data
Come il ramo dell'albero fremente.

La seme chiusa nella sua carne
Compie il suo calmo splendore,
Quando esso, silenzioso, verso il mondo getta
Quell'uguale, pacifico sguardo

Di un astro vivo che percorre,
Su grandi orbite, conquistati spazii,
Partorendo attraverso se tutti i tempi
Sotto il segno di una certa gravitazione,

Somigliante alla giovan madre che sa 
Che nell'arco della sua pancia porti
Il periodo di un tempo che verra
Attraverso la sua coscia come una porta.



THE APPLE

Look this apple: it is brighter
Than the cheeck of the young maid,
Whom gentle arm has given it to you
Like the rustling branch of the tree.

The seed caught in its deep flesh
Fulfils its calm  glitter,
When it, in silence, throws to the world
That equal, peaceful look

Of a living star which wander,
On large orbits,through conquered spaces,
Giving birth to all the times
Under the sign of a certain gravitation,

As the young mother who knows
That in her womb's arch carries
The duration of a time that will come
Through her hip vaulted like a gate.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...