Ion Caraion

                         

ORBUL DIN RÎU

Cu inima la coarne, cineva dă cu copita-n lacrimi.
Încă unul care încearcă să potcovească eterul.
Pe urmă lucrurile se complică şi ard
toate circumvoluţiunile luminii.
( Înainte mor crinii...)
Pustiul e alb,
alb,
alb.

Poate că a fost ultima oară cînd mai încercam
să trezesc duhurile
cu care nu-s prieten.

Dedesubtul apelor doarme un orb.



THE BLIND IN THE RIVER

With his heart in his horns, one is kicking against tears.
Another one trying to shoe the ether.
Then things get complicated and burn
all the convolutions of the light.
( First die the lilies...)
The desert is white,
white
white.

Maybe that was the last time I tried
to wake the spirits
to which I'm not a friend.

Beneath the waters is sleeping a blind.