POETUL
captiv al propriei singurătăţi
prizonier al propriei dureri
al propriului destin
el aşterne în cuvînt
enigma clipei de acum
care se scurge încet-încet
în clepsidrele tainice
ale vertebrelor sale nevăzute
în arterele sale în care increatul
îşi face lucrarea
în care visul
putrezeşte tainic
IL POETA
prigioniero della propria solitudine
prigioniero del proprio dolore
del proprio destino
esso esprime nella parola
l'enigma di questo momento
che scorre pian-piano
nelle misteriose clessidre
delle sue invisibili vertebre
nelle sue arterie nelle quali l'increato
fa la sua opera
dove il sogno
segretamente marcia.
THE POET
captive of the own loneliness
prisoner of the own suffering
of the own destiny
he express in a word
the riddle of this moment
which flows slowly
in the misterious hour-glasses
of his invisible vertebrae
in his arteries in which the increate
make its work
where the dream
secretly rots.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.