MUNTELE
Ţin locul unei pietre din pavaj,
Am ajuns aici
Printr-o regretabilă confuzie.
Au trecut peste mine
Maşini mici,
Autocamioane,
Tancuri
Şi tot felul de picioare.
Am simţit soarele pînă la osii,
Şi luna
Pe la miezul nopţii.
Norii mă apasă cu umbra lor,
De evenimente grele
Şi importante
Am făcut bătături.
Şi cu toate că-mi suport
Cu destul stoicism
Soarta mea de granit,
Cîteodată mă pomenesc urlînd :
Circulaţi numai pe partea carosabilă
A sufletului meu
Barbarilor !
THE MOUNTAIN
I keep the place of a stone in the pavement,
I came here
By a regrettable confusion.
They have passed over me
Cars,
Trucks,
Tanks
And all kind of feet.
I felt the sun as far as its axle
And the moon
Around midnight.
The clouds press me with their shadows,
By heavy
And important events
I got cornies.
And although I support
With enough stoicism
My fate of granite,
Sometimes I find myself shouting :
Ride only on the roadway
Of my soul,
You, barbarians !
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.