11.06.2012

Mihai Eminescu


                      

SONET

Cînd însuşi glasul gîndurilor tace
Mă-ngînă cîntul unei dulci evlavii -
Atunci te chem ; cîntarea-mi asculta-vei ?
Din neguri reci plutind te vei desface ?
Puterea nopţii blînd însenina-vei
Cu ochii mari şi purtători de pace ?
Răsai din umbra vremilor încoace,
Ca să te văd venind - ca-n vis, aşa vii !
Cobori încet...aproape, mai aproape,
Te pleacă iar zîmbind peste-a mea faţă,
A ta iubire c-un suspin arat-o.
Cu geana ta m-atinge peste pleoapă,
Să simt fiorii strîngerii în braţă,
Pe veci pierduto, veşnic adorato!


SONNET

When the voice of the thought is silent,
The song of a sweet piety follows me -
Then I call you - will you listen to my song ?
From the cold darkness floating will you detach ?
The midnight gently will you make clear
With your large eyes full of peace ?
Rise from the shadows of the time now
To see you coming - as in a dream you're coming!
Slowly descend - closer, and closer,
Bend smiling over my face,
Show your love with a sigh.
With your lashes touch my eyelids,
To feel the thrills of your embrace,
Forever lost, forever adored !

3 comentarii:

  1. Am siluit si limba engleza si poezia, dar.. sunt totusi curios ce credeti.


    When the voice of thoughts is silent
    I’m echoed by the song of one sweet piety
    And then I summon you; my song would listen thee?
    From black depths hovering will you disjoint?
    The night’s power mildly you’ll brighten
    With eyes enlarged, bearing peace?
    Of time’s shadows come back to this,
    To see you coming – dreamigly, be arriven.
    Still descend... be near, still nearer
    Incline again smirking across my face,
    Your love by moan on real bringed,
    Your ‘lash do reach my ‘lid,
    Your tremblings clash my feelings feed,
    Forever lost, forever dear’d.

    RăspundețiȘtergere

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...