Irina Mavrodin
CASA
Această casă bine închisă
în care îmi duc zilele
se umple încetişor
cu pămînt
mi-a ajuns pînă la genunchi
mi-a ajuns pînă la umeri
mi-e gura de el plină
şi ochii
doar fruntea îmi luminează încă
în întunericul vîscos.
THE HOUSE
This house closed tightly
where I carry on my life
is filling slowly
with earth
it has reached up to my knees
it has reached up to my shoulders
my mouth is full of it
and my eyes
only my forehead is lighting yet
in the viscous darkness.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.