Emil Botta

FANTASMAGORIA

Stele ascunse în telescop

întoarceţi-vă-n cer.

Douăzeci de ani astronomul miop

o să vă caute ca pe mioare un oier.

Priviri, la matcă vă-nturnaţi

ca ploaia, ca izvoarele.

Orbul care v-a pierdut, cere să-i redaţi

luna şi soarele.

Melci, reintraţi în cocioabe,

cenuşă, revino în focuri şi-n vetre,

copaci, întoarceşi-vă în muguri, în boabe

şi voi, oameni, în pietre.

FANTASMAGORY

Stars hidden in the telescope

return to the sky.

Twenty years a myopic astronomer

will look for you like a shepard for the sheeps.

Looks, return at your bed

as the rain do, as the springs.

The blind man who has lost you, asks you to give him back

the moon and the sun.

Snails, go back into the shacks,

ashes, come back into the fire and fireplaces,

trees, return in the buds, in the grains

and you, people, in the stones.