06.01.2011
Ana Blandiana
POATE CĂ MĂ VISEAZĂ CINEVA
Poate că mă visează cineva
De aceea gesturile
Îmi sunt atît de moi
Şi de neterminate,
Cu scopul uitat
La jumătatea mişcării,
Grotesc,
De aceea contururile mi se şterg
Secundă cu secundă
Şi faptele mi se topesc...
Şi poate cel ce mă visează
E smuls din cînd în cînd
Din somn,
Trezit,
Purtat cu sila-n viaţa lui
Adevărată,
De aceea mă-ntunec
Suspendată uneori
Ca de-un fior care se topeşte, de nea,
Fără să ştiu
Dacă va mai adormi vreodată
Ca să mi se mai întîmple ceva.
MAYBE SOMEONE IS DREAMING ME
Maybe someone is dreaming me
Therefore my gestures
Are so slow
And unfinished,
With their aim forgotten
In the middle of the movement,
Grotesque,
Therefore my contours are cancelled
Second by second
And my facts are melting...
And perhaps that who is dreaming me
Is torn out sometimes
From his sleep,
Carried by force in his real
Life,
So that I'm darkening
Suspended from time to time
As for a thrill of melting snow,
Without knowing
If he will get asleep again
For something might ever happen to me.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.