28.04.2011

Ion Caraion

 


ABIS

Sunt piatra care se rostogoleşte.
Am fost la bîlciul proorocilor şi
m-am tăvălit prin iarba dresorilor de vorbe.
Ştiu durerea din ochii
întorşi ca să-şi înghită lacrimile.

Apa s-a mai zbenguit printre păsări.
Vîntul a mai zăbovit pe la porţi.
Te-ntorci în tine.
Te închizi în morţi.
Eşti piatra care se rostogoleşte.


ABYSS

I am the stone that rolls.
I have gone to the prophets' fair and
I have trundled through the grass of the word trainers.
I know the pain in the eyes
that turns to swallow their tears.

The water still gamboled among the trouts.
The wind still lingered at the gates.
You get back inside you.
You close yourself in the death.
You are the stone that rolls.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...