30.12.2010
Marin Sorescu
BILE ŞI CERCURI
Jonglerul din circ mi-e tată,
A fost chemat urgent pînă-n noapte
Şi m-a lăsat pe mine
Să-i ţin locul.
Tot ce vezi în jur
Nu-s decît bile şi cercuri,
Mi-a spus, ţine bine minte :
Bile şi cercuri.
Copacii sunt nişte cercuri verzi,
Trebuie să-i învîrţi pe mînă repede, repede,
Ca să nu-şi piardă dintr-o dată
Toate frunzele.
Norii sunt cercuri albastre,
Îi învărţi cu vîrful piciorului
Şi cu o mişcare a inimii.
Şi femeile sunt nişte cercuri,
Trebuie intercalate frumos
Între nori şi fum.
Cît priveşte bilele,
Ai grijă să nu-ţi scape cea roşie,
Că rămîi în întuneric,
Şi nu arunca prea departe bila neagră
De care tot neamul nostru
E legat prin jurămînt.
Jocul e amuzant,
Stăpînesc cum pot
Lumea mea de bile şi cercuri,
Dar, uite, e foarte tîrziu
Şi jonglerul tată
Nu se mai întoarce.
PALLE E CERCHI
Il giocoliere del circo e il mio padre,
E stato chiamato con urgenza nella notte
E ha lasciato me
A tenere il suo posto.
Tutto cio che vedi intorno
Non sono che palle e cerchi,
Ha detto, ricordati bene :
Palle e cerchi.
Gli alberi sono dei cerchi verdi,
Devi girarli con la mano presto, presto,
Per non perdere d'un tratto
Tutte le foglie.
Le nuvole sono dei cerchi blu,
Devi girarli con la punta del piede
E con un movimento del cuore.
Anche le donne sono dei cerchi,
Bisogna ben intervallarle
Tra le nuvole e il fumo.
Per quanto riguarda le palle,
Bada di non sfuggirti la rossa
Per non rimanere nel buio,
E non buttare troppo lontano la palla nera
A cui tutta la nostra stirpe
E legata con giuramento.
Il gioco e divertente,
Sto governando come posso
Il mio mondo di palle e cerchi,
Ma, guarda, fa molto tardi
E il giocoliere padre
Non torna piu.
BALLS AND CIRCLES
The juggler of the circus is my father,
He was called up urgently in the night
And let me
Take his place.
Everything you see around
Are not but balls and circles,
He said, keep well in mind :
Balls and circles.
Trees are green circles,
You have to spin them on hand quickly, quickly,
Not to lose at once
All their leaves.
Clouds are blue circles,
You have to spin them with the top of your foot
And with a movement of your heart.
Women are circles too,
They must be interspersed
Between clouds and smoke.
As for the balls
Make sure you do not let go the red one
For you'll remain in the dark,
And do not throw too far the black ball
To whom all our people
Is bound by oath.
The game is funny,
I'm mastering as I can
My world of balls and circles,
But, look, it's very late
And the juggler father
Came back nomore.
28.12.2010
Maria Banuş
EXORCISM
Am aprins un cerc de lumînări
şi nu se mai vedea nimic în afară,
nici noaptea, nici spaimele ei.
Am aprins un cerc de zîmbete
şi m-am ascuns în mijlocul lor.
Am fluturat în cerc fumul hornului şi al ţigării,
şi locul deveni îmbietor, luminos
ca o tejghea de bar
cînd afară-i o seară ploioasă,
ca un pom de Crăciun,
cu globuri multicolore
şi becuri aprinse liniştitor.
Şi eu scînteiam ca un glob, ca o stea.
Dar a trecut sărbătoarea.
Stele de-argint, lumînărele s-au stins,
şi am rămas agăţată
De bradul rece şi ud -
o creangă împovărată de ploaie,
o palmă întinsă,
care cere obol, la răspîntie,
vîntului, nopţii.
ESORCISMO
Ho acceso un cerchio di candele
e non si vedeva piu nulla fuori,
ne la notte, ne le sue paure.
Ho acceso un cerchio di sorrisi
e mi sono nascosta in mezzo a loro.
Ho svolazzato nel cerchio il fumo del camino e della sigaretta,
e il posto divento affascinante,luminoso,
come un bancone di bar
quando fuori e una serata piovosa,
come un albero di Natale,
con globi multicolori e luci rilassanti.
E io brillavo come un globo, come una stella.
Ma la festa e passata.
Le stelle d'argento, le candele sono spente,
e io sono rimasta sospesa
nell'abete freddo e umido
un ramo carico di pioggia,
una mano tesa,
chiedendo elemosina, nella crocevia,
al vento, alla notte.
EXORCISM
I lit a circle of candles
and nothing was seen out,
neither the night, nor its fears.
I lit a circle of smiles
and I hid in the midst of it.
I waved in the circle the cigarette smoke,
and the place become appealing, bright,
as a bar counter
when out it is a rainy evening,
like a Christmas tree,
with multicolored balls
and soothing lights.
And I sparkled like a ball, like a star.
But the feast passed.
The silver stars, the candles extinguished,
and I was hanging
in the cold and wet fir-tree,
a branch burdened with rain,
an outstretched hand,
bagging, in the crossroads,
to the wind, to the night.
27.12.2010
Vasile Voiculescu
STRIG
Nu ştiu să mă rog, că nici cuvîntul
Şi nici cugetele nu-şi au rost.
Prin închipuire-mi bate vîntul,
Minţilor în darn cer adăpost,
Aş plăsmi, n-am ghiers şi nu ştiu cîntul.
Fac ca pomul, iarna, în grădină.
În pămînt genunchii mi-i înfig
Şi cu inima-nălţată spre lumină
Tac şi-aştept ca soarele să vină...
Iar în viscole, mă vaier şi Te strig.
GRIDO
Io non so pregare, perche ne le parole
ne i pensieri non hanno senso.
Per la mia immaginazione soffia il vento,
Alla mente in vano chiedo alloggio,
Canterei dei salmi, ma non ho versi.
Faccio come l'albero d'inverno nel giardino,
Ficco le mie ginocchia nella terra
E con il cuore alzato verso la luce
Sto zitto e aspetto il sole che venisse...
E nella tempesta, gemo e Ti chiamo.
I AM CRYING
I don't know to pray, because neither the words
Nor the thoughts have no sense.
In my imagination the wind is blowing,
To my mind in vain I demand a shelter,
I should sing some psalms, but I have no verse.
I am like a tree in winter in the garden,
I thrust my knees in the ground
And with my heart rised toward the light,
I stay silent and I wait the sun to come...
And in the snowstorms, I groan and I call You.
22.12.2010
Grigore Vieru
LEAC DIVIN
Iubire! Tu, cea ocrotită
De dulcele luminii mirt,
Ca miezul unei sfinte azimi
De coaja ei doar ocrotit.
Înconjurată de lumină,
Tu însăţi din lumină vii.
Pre tine doar te am pe lume
Şi nu voi alte veşnicii.
Iubire ! Ram de rouă sfîntă,
Cînt unic, o, ce mai adaşti !
Asupra-ngîndurării mele
Tu nu plîngi lacrima, o naşti.
DIVINO RIMEDIO
Amore! Tu che sei protetto
Dal dolce mirto della luce,
Come il mezzo di un santo azzimo
Protetto solo dalla sua crosta.
Circondato della luce,
Tu stesso dalla luce vieni.
Soltanto te io ho nel mondo
E non voglio altra eternita.
Amore ! Ramo di rugiada santa,
Canto unico, o, come splendi !
Sopra il mio pensiero
Tu fai nascere la lacrima.
DIVINE CURE
Love! You who are protected
By the sweet myrtle of the light
Like the crumb of a holy bread
Protected only by its crust.
Surrounded by the light,
You yourself come from the light.
Only you I have in the world
And I don't want other eternity.
Love! Branch of holy dew,
Unique song, o, how much you worth!
Over my thoughtfulness
To the tear you give birth.
20.12.2010
Ana Blandiana
RUGĂCIUNE
Să stau culcată-n zăpadă
Cu braţele larg desfăcute
Închipuind o nespus de frumoasă
Cruce de somn
Dinadins,
Pe care doar îngerii ar merita
Să se răstignească
Pentru păcate făcute
În paradis.
Alb fără margini
Şi linişte neîncepută,
Nori destrămaţi în flori
Troienindu-mă lin,
În timp ce lacrimi fierbinţi
Se nasc sub pleoapele-nchise
Şi-ngheaţă-nainte de-a curge
Din vise.
Amin.
PREGHIERA
Giacere nella neve
Con le braccia aperte
Immaginando una bellissima
Croce di sonno
Volutamente,
Su quale solo gli angeli meriterebbero
Crocifiggersi
Per peccati fatti
Nel paradiso.
Bianco senza confini
E silenzio senza principio,
Nuvole sciolte nei fiori
Nevicandomi lievemente,
Mentre lacrime ardenti
Sono nate sotto le palpebre chiuse
E gelano prima di scorrere
Dai sogni.
Amen.
PREYER
May I lie in the snow
With arms wide opened
Imagining a beautiful
Cross of sleep
Purposely,
On which only the angels would deserve
To crucify themselves
For sins made
In paradise.
Bordeless white
And silence without beginning,
Clouds spreaded in flowers
Snowing on me slowly
While hot tears
Are born under the close eyelids
And freeze before flowing
From dreams.
Amen.
15.12.2010
Constanţa Buzea
tu
treaptă de ceară
cruce-ntre cer şi pămînt
timp astupat într-un cui
clipe de purpură varsă
sufletul tău nisipos
roiuri de fîn între noi
drum stîlp de fum
stranie muzică-n zale
vistierie de greieri
raclă de zimţi
de rănire
copil
dă-mi ochi de somn
poartă-mă-n gînd
stinge-mă
pe tine prin tine te cer
întoarsă în divinitate
facă-se voia mea
tu
gradino di cera
croce tra cielo e terra
tempo tappato in un chiodo
momenti di porpora versa
il tuo animo di sabbia
sciami di fieno tra di noi
strada palo di fumo
strana musica in maglia
tesoriere di grilli
bara di dentelli
per ferire
bambino
dammi occhi di sonno
portami nel tuo pensiero
spegni me
te per te chiedo
torna nella divinita
che sia fatta la mia volonta
you
step of wax
cross between heaven and earth
time stopped in a nail
moments of purple pours
your sandy soul
swarms of hay among us
road pillar of smoke
strange music in mails
treasurer of crickets
coffin of cogs
for wounding
child
give me eyes of sleep
hold me in your thought
put me out
for you by you I ask
back into divinity
my will be done
14.12.2010
Ştefan Augustin Doinaş
SCHIMBAREA ÎN ROUĂ
Ore cu suflet expus, rămăşag al
rigorii cu pura-ntîmplare : - aşa
vine amurgul, şi cei ce-au jurat
apun cu văpăile-n gură.
Iată : acum, în puţinul acesta,
sub genele grele-ale soarelui, cînd
toate-şi recapătă liniştea, ca
actorii măsura sub mască, -
nu revoltat, ci ştiind că lumina-i
totuşi datoare luminii, mi-agăţ
sîngele-n partea senină de cer,
şi-aştept să se schimbe în rouă...
CAMBIAMENTO IN RUGIADA
Ore con l'animo esposto, scommessa
del rigore con il puro evento : - cosi
arriva il creposcolo, e coloro che hanno giurato
tramontano con le fiamme in bocca.
Ecco : adesso, in questo poco rimasto
sotto le pesanti ciglia del sole, quando
tutte le cose recuperano la loro pace, come
gli attori la misura sotto la maschera -
non con sdegno, ma sappendo che la luce
e, pero, dovuta all'amore, appendo
il mio sangue nella parte serena del cielo
e aspetto di cambiarsi in rugiada...
CHANGE IN DEW
Hours with the soul exposed, bet
of the rigor with the pure event : - so
the twilight comes, and those who have sworn
go down with flames in their mouth.
Here : now, in this little remained,
under the heavy lashes of the sun, when
all the things regain their peace
like the actors their measure under the mask -
not with indignation, but knowing that light is
however in debt to love, I hang
my blood in the serene side of the sky
and I am waiting to change in dew...
13.12.2010
Maria Banuş
INCENDIUL
Fă ce poţi din cuvinte,
acum şi iute -
nu ai alegere, nu ai timp,
fă-ţi din ele inel,
prinde-l de gol,
agaţă-te-n gol,
fă-ţi din ele frînghie,
încleştează-te strîns,
chiar dacă taie în carne,
te va ţine, nu te va ţine ?
Nu-i timp de-ntrebări,
dă-ţi drumul,
din casa în flăcări,
de-a lungul cuvintelor.
INCENDIO
Fai quello che puoi delle parole,
ora e presto -
non hai scelta, non hai tempo,
fati di esse anello,
appendilo al vuoto,
appenditi al vuoto,
fati di esse una corda,
serrati stretamente,
anche se tagliasse la carne,
ti reggera, non ti reggera ?
Non fa tempo per le domande,
lasciati cadere
dalla casa in fiamme,
in giu delle parole.
FIRE
Make what you can of the words,
now and quickly -
you have no choice, you have no time,
make a ring of them,
hang it of the void,
hang you of the void,
make a rope of them,
close you up tightly,
even if it cuts your flash,
will it hold you, will it not hold you ?
It's no time for questions,
let you fall
from the house in flames,
down the words.
12.12.2010
Lucian Blaga
LEAGĂNUL
Eram aşa de obosit
şi sufeream.
Eu cred că sufeream de prea mult suflet.
Pe dealuri zorile îşi deschideau pleoapele
şi ochii înroşiţi de neodihnă.
Pierdut m-am întrebat :
Soare,
cum mai simţi nebuna bucurie
de-a răsări ?
Şi-n dimineaţa aceea fără somn
cum colndam cu paşi de plumb
într-un ungher ascuns am dat de-un leagăn.
Păienjenii-şi ţeseau în el măruntele lor lumi,
iar carii-i măcinau tăcerea.
L-am privit cu gîndul larg deschis.
Era leagănul
în care-o mînă-mbătrînită azi de soarta mea
mi-a legănat
întîiul somn şi poate-ntîiul vis.
Cu degetele amintirii
mi-am pipăit
încet,
încet,
trecutul ca un orb
şi fără să-nţeleg de ce
m-am prăbuşit
şi-n hohote
am început să plîng deasupra leagănului meu.
Eram aşa de obosit,
de primăveri,
de trandafiri,
de tinereţe
şi de rîs.Aiurînd mă căutam în leagănul bătrîn,
cu mîinile, pe mine însumi
- ca prunc.
LA CULLA
Ero cosi stanco
e soffrivo.
Penso che soffrivo per troppo animo.
Sulle colline l'alba apriva le sue palpebre
e gli occhi rossi di stanchezza.
Perso - mi sono chiesto :
sole,
come mai senti ancora la pazza gioia
di spuntare ?
E quella mattina senza sonno,
come camminavo con passi di piombo,
in un angolo nascosto ho trovato una culla.
I ragni tessevano in esso i loro piccoli mondi
e le carie macinavano il suo silenzio.
L'ho guardata con il pensiero aperto.
Era la culla
in cui una mano vecchia oggi
cullava
il mio primo sonno e forse il mio primo sogno.
Con le dita della memoria
ho toccato
lentamente,
lentamente,
il mio passato come un cieco
e senza capir perche
sono caduto
e in raffiche
ho cominciato piangere sopra la mia culla.
Ero cosi stanco
di primavere,
di rose,
di gioventu
e di riso.
Delirando cercavo nella vecchia culla
con le mani me stesso
- come bambino.
THE CRADLE
I was so tired
and I was suffering.
I think I was suffering for too much soul.
On the hills the dawn was opening its eyelids
and its eyes red with tiredness.
Lost - I asked :
sun
how do you feel again the crazy joy
of rising ?
And in that morning without sleep
as I walked with lead steps
in a hidden corner I found a cradle.
The spiders were weaving in it their small worlds
and the death watches were crushing its silence.
I looked at it with large open mind.
It was the cradle
in which a hand old now
rocked
my first sleep and maybe my first dream.
I touched
slowly,
slowly,
my past like a blind
and without understanding why
I crushed
and I began
to sob over my cradle.
I was so tired
of springs,
of roses,
of youth,
of laughter.
Raving with my hands
I looked in the old cradle for myself
- as a baby.
11.12.2010
Ana Blandiana
SFÎRŞITUL LUMII
Sfîrşitul lumii dac-ar fi să fie
Ce-ar fi mai mult decît explozia în vînt
A unui glob de păpădie
Care dispare semănînd ?
Pe sine însăşi lumea încă vie
Se înmulţeşte dispărînd :
Sfîrşitul lumii care întîrzie
Amînă alte lumi, la rînd.
Trecutul care urcă în prezent,
Viitorul care îl înlocuieşte
Precum pe-un rege mort un biet regent.
Totul dispare după ce iubeşte
Şi fără judecată curge lent
Sub zodia dublă-a cozilor de peşte.
LA FINE DEL MONDO
La fine del mondo se venisse
Che cosa sarebbe di piu
Che l'esplosione nel vento
Di un globo di dente-di-leone
Che scompare seminando ?
Il mondo ancora vivo
Molteplica se stesso scomparendo :
La fine del mondo che ritarda
Rinvia altri mondi, a turno,
Il passato che sale nel presente,
Il futuro che lo sostituisce
Come un morto re un povero reggente.
Tutto scompare dopo aver amato
E senza ragione scorre lentamente
Sotto il doppio segno della coda di pesce.
THE END OF THE WORLD
The end of the world if would come
What would be more
Than the explosion in the wind
Of a dandelion globe
Which disappears sowing ?
The world that is still alive
multiplies itself disappearing :
The end of the world that delies
Postpones other worlds, in turn,
The past that ascend to the present,
The future that replaces it
As a dead king a poor regent.
Everything disappears after loving
And without a reason flows slowly
Uner the double sign of the fish tail.
10.12.2010
Ion Vinea
DE PROFUNDIS
Plînsul vieţii suie-n fiinţă
ca fîntînile cu jerba sîngelui,
ca tăcerile cu rugăciunile.
Ce veştede-ţi sunt, iubire, mîinile,
cînd s-a dus stolul anilor copleşit,
cînd pe drum zac florile lui stinse.
Să fie ora din urmă
care se presimte, care se vesteşte,
să fie tot ce n-a fost
această împotrivire tîrzie ?
E poate lacrima ta,
e poate restriştea ta,
sau numai învinuirea mută,
sau numai blestemul, sau numai iertarea
pe care mi-o dărui ca-ntr-un bun rămas
cînd pogoară lumina căinţelor,
fără vis, pe apele moarte.
DE PROFUNDIS
Il pianto della vita sale nell'essere,
come le fontane con il mazzo del sangue,
come i silenzi con le preghiere.
Come appassite sono le tue mani, amore,
quando e partito lo stormo degli anni,
quando sul sentiero giacciono i suoi fiori spenti.
Che sia l'ultima ora
che si presente, che si annunzia,
che sia tutto cio che non e stato
questa opposizione tarda ?
E forse la tua lacrima,
e forse il tuo dolore,
oppure solo la muta accusazione,
o la maledizione, o il perdono
che mi dai come in un addio
quando discende la luce dei rimorsi,
senza sogno, sulle morte acque.
DE PROFUNDIS
The weeping of life is mounting in the being
like the fountains with the sheaf of the blood,
like the silences with the prayers.
What withered are, love, your hands,
when the flock of the years is gone,
when on the road are lying its faded flowers.
To be the last hour
which is felt, which is proclaimed,
to be all that weren't,
this last opposition ?
It is maybe your tear,
it is maybe your sorrow,
or just the silent accusation,
or the curse, or the forgiveness,
that you give me as if in a farewell
when the light of the remorses is descending,
dreamless, on the dead waters.
Vasile Voiculescu
CUPA
În mine stă tînjind nemărginirea.
Din ţărmurirea clipei de cleştar
Se naşte golul şi neîmplinirea :
Turnaţi şi beţi oricît, e în zadar.
Rămîn tot goală, mai mîhnită după,
Pe buza mea atîtea guri s-aştern...
Oceane-au curs şi s-au vărsat din cupă :
N-ajunge nimeni, nimeni nu astupă
Fără-de-fundul visului etern.
IL CALICE
In me sta struggersi l'immensita.
Dal limitar dell'attimo di cristallo
E nato il vuoto ed il fallimento:
Versate e bevete, e in vano.
Resto sempre vuoto, piu triste dopo,
Sul mio labbro ci sono tante bocche...
Oceani si sono scorssi dal calice,
Nessun raggiunge, nessuno tappa
Il fondo dell'eterno sogno.
THE GOBLET
Inside me is longing the infinity.
From limitation of the crystal moment
Was born the emptiness and the failure :
Pour and drink, it is in vain.
Still I stay empty, more sad after,
On my lip so many mouthes lie...
Oceans flowed from the goblet :
Nobody riches, nobody stops
The bottom of the eternal dream.
09.12.2010
Magda Isanos
DARURI
Tu eşti în inima mea ca un dar
neaşteptat şi mult prea scump,
pe care îl cercetez mirată iar şi iar,
cu-aceeaşi nesecată desfătare.
Eşti tainica-mi putere şi mîndrie,
de cînd te ştiu mi-i cerul mai aproape
şi nu mai pot durerile să vie,
să-mi tulbure-ale sufletului ape.
Tu mi-ai făcut ţărîna mai uşoară
şi inima aşa de dulce grea,
ca ramura ce toamna se-mpovară
de greutatea roadei de pe ea.
Asemeni unui mare cer cu stele,
mi te-ai răsfrînt în suflet ca-ntr-un lac,
şi-adînci de-atuncea-s gîndurile mele,
de aur glodul inimii, sărac.
Aceste toate să ţi le plătesc
nu voi putea, ci lasă-mă măcar,
risipitorul meu, să te iubesc,
din darurile tale, dîndu-ţi dar.
REGALI
Tu sei nel mio cuore come un regalo
non aspettato e troppo caro,
che sto guardare stupita ancora e ancora
con lo stesso inesauribile diletto.
Sei il mio segreto potere ed orgoglio,
da quando ti conosco il cielo e piu vicino,
e i dolori non posson piu venire
per turbarmi le acque del cuore.
Hai fatto la mia terra piu leggera
e il cuore cosi dolce, piu pesante,
come il ramo che d'autunno s'inchina
sotto il peso delle frutta .
Simile ad un grande cielo pieno di stelle
ti sei riflesso nella mia anima come nel lago,
e piu profondi sono da allora i miei pensieri,
di oro e diventato il pover fango del mio cuore.
Tutte questi doni a pagarti
non posso, ma lasciami almeno,
il mio prodigo, amarti,
dai tuoi regali, un regalo farti.
GIFTS
You are in my heart as a gift
unexpected and very dear,
that I look surprised again and again,
with the same unfailing delight.
You're my secret power and pride,
since I know you the sky is closer
and the pain comes nomore
to trouble the water of my soul.
You have made lighter my dust
and heavier, my sweet heart,
like the branch that in the autumn bows
because of the weight of the fruits.
Like a large sky full of stars
you have reflected in my soul as in a lake,
and my thoughts deeper have become,
of gold the poor mud of my heart.
These gifts to pay you back
I can't, but let me at least,
my prodigal, love you,
of your gifts, to give you a gift.
07.12.2010
Margareta Sterian
NICI O ILUZIE...
Nici o iluzie nu mai este posibilă,
în ciuda frumuseţii zilei de toamnă,
a norilor falnici în asfinţit...
Atît de mult am crezut, am iubit
sărbătoreasca alee ce se aşternea înaintea mea,
a lumii caldă îmbrăţişare, ce mie mi se cuvenea.
Unde e zborul, exaltarea, universul, uimit,
de la mine aştepta dezlegarea...
Îmensă e puterea visului de la început !
Am vrut să dau şi să primesc, să stăpînesc,
să ard, să ard şi iată :
o rîndunică speriată aşteaptă noaptea şi ultimul zbor...
NO ILLUSION...
No illusion is no longer possible,
despite of the beauty of this autumn day,
of the clouds towering into the sunset...
So much I hoped, I loved
the festive alley that was lying in front of me,
the warm embrace of the world, that I deserved.
Where is the flight, the exaltation, the universe, astonished,
expected absolution from me...
The immense power of the dream from the beginning !
I wanted to give and to receive, to reign,
to burn, to burn and behold :
a scared swallow is waiting for the night and for the last flight...
Abonați-vă la:
Postări (Atom)