Petru Creţia

DESPRE LUCRURI ŞI ZEI

Întuneric, tăcere şi pură uitare
Se află în miezul oricărui lucru,
În adîncul şi în esenţa fiecărui lucru,
În adîncul soarelui şi a lunii,
În adîncul pămîntului vechi şi a mării vechi,
În adîncul oricărei forme, realităţi, întruchipări şi puteri
Revelate sau irelevate,
În adîncul gîndului şi a părerii,
În adîncul inimii şi în adîncul ochilor lumii.
Şi datorită lor lumea e plină de zei zîmbitori.
Şi iar sînt vii himerele zăcute în pămîntul vechi,
Chiar dacă, orice am spune şi orice am fi,
Moartea ne spune nu,
Muşcînd ca o lupoaică din propria ei umbră
Şi din noi.



DELLE COSE E DEGLI DEI

Oscurita, silenzio e puro oblio
Ci sono nel mezzo di ogni cosa,
Nel fondo e nell'essenza di ogni cosa,
Nel fondo del sole e della luna,
Nel fondo della vecchia terra e del vecchio mare,
Nel fondo di ogni forma, realta, imaginazione e potere
Rivelate o non rivelate,
Nel fondo del pensiero e dell'illusione,
Nel fondo del cuore e degli occhi del mondo.
E grazie a loro il mondo e pieno di dei sorridenti.
E ancora sono vive le chimere giaciute nella vecchia terra,
Anche se, qualsiasi cosa dicessimo e qualsiasi cosa fossimo,
La morte ci dice di no,
Mordendo come un lupo la propria ombra
E noi.



ABOUT THINGHS AND GODS

Darkness, silence and oblivion
There are in the middle of each thing,
In the depth and in the essence of each thing,
In the depth of the sun and of the moon,
In de depth of the old earth and of the old sea,
In the depth of each shape, reality, imagination and power
Revealed or not revealed,
In the depth of the thought and illusion,
In the depth of the heart and eyes of the world.
 And thanks to them the world is full of smiling gods.
And again are alive the chimeras lying in the old earth,
Even if, no matter we would say and no matter we would be,
The death tells us no,
Bites like a wolf its own shadow
And us.