28.02.2014
Miron Radu Paraschivescu
VIOARA
Cum stă-n sicriul ei cel mic culcată,
Vioara pare moartă înc-odată.
Încremenit, arcușul subțirel
I-a amuțit alăturea și el,
Cel care sprinten alerga pe strune,
Și nicio melodie nu mai spune.
Voi știți prea bine că sunt o vioară
Prieteni, care cîntă să nu moară.
IL VIOLINO
Come sta nella sua piccola bara,
Il violino sembra morto ancora.
Immotto, il sottil archetto
Ammutolito giace accanto,
Esso che vivacemente correva sulle stringhe,
Adesso nessuna melodia fa sentire.
Voi sapete bene che io sono un violino
Amici, che per non morire canta.
THE VIOLIN
As it lies in its little coffin,
The violin seems dead again.
Still, the thin bow
Which lively used to run
Near it silently lies
And no melody is heard.
You know that I am a violin,
My friends,which for not dying sings.
26.02.2014
Vasile Voiculescu
CEA FĂRĂ UMBRĂ
Se măsurau virtuţile...-ntr-o joacă,
Cu umbrele ce aruncau sub soare:
Aceea-i cea mai sfîntă şi mai mare
Care mai lungă umbră o să facă.
Era o dulce luptă făr' de preget,
Dădeau cu pasul larg peste nisip...
Una strigă că le-a-ntrecut cu-n deget
Şi-o-ncununară în anume chip.
Iubirea sta de-o parte şi privea
Hîrjoana lor cuminte de-a regina...
Şi cît de tare o bătea lumina,
Ea nici un fel de umbră nu făcea.
QUELLO SENZA OMBRA
Le virtu giocavano facendo a gara,
Con le ombre che avevano al sole:
Che quella fosse la piu grande
Che la piu longa ombra lascerebbe.
Era una dolce lotta senza tregua,
Facevan larghi passi sulla sabbia...
L'una le ha superate per un dito
E l'hanno incoronata come regina.
L'amore stava a un lato e guardava
Il loro bravo ed innocente gioco...
E per quanto forte la luce era
Esso non aveva affatto un'ombra.
THE ONE WITHOUT A SHADOW
The virtues were competing just for fun
With their shadows lying on the earth:
That was to be the greater one
Which had the longer shadow in the sun.
It was a sweet ceaseless fight,
They largely stepped on the sand...
One by a finger overtook the others
And they crowned it as a queen.
Love stood aside and looked
At their innocent game...
And though it fully was in light
It had no shadow at its side.
24.02.2014
Constanţa Buzea
făcutul meu cuvîntul
făcutul meu cuvîntul paşte-n munte
imagini verzi sub norii toamnei grei
ai ma văzut mai ţii tu minte unde
şed liniştiţi ca-n lacrimi ochii mei
timpul secat petrece şi-i răspunde
din tine cineva fără să vrei
trecîndu-mi dreapta lină peste frunte
cu mîna stîngă sufletul mi-l iei
în cîte-un nor străin ne vom ascunde
ca desfrunzit mesteacăn lîngă tei
mia fatta la parola
mia fatta la parola pascola nella montagna
immagini verdi sotto le pesanti nuvole dell'autunno
hai gia visto ti ricordi dove
stanno tranquilli in lacrime i miei occhi
il secco tempo va e gli risponde
dentro di te qualcun senza voler
passando la tua dolce destra sopra la mia fronte
con la mano sinistra prendi il mio cuor
in qualche nuvola straniera ci nasconderemo
come la betulla senza foglie accanto al tiglio
my made the word
my made the word grazes in the mountains
green images under the heavy autumn clouds
you have just seen you remember where
lying as in tears my quiet eyes
the dry time goes and replies
unwillingly someone inside you
passing your sweet right hand over my forehead
with your left hand you take my soul
in some strange clouds we shall hide
as the leafless birch near the lime tree
22.02.2014
Ion Vinea
INCANTAŢIE
Vouă, clare ore ale aurorii
pline de statuile plugarilor,
ce cuvînt sfinţit vi se cuvine,
aţi purtat triunghiul cocorilor,
aţi sorbit argintul fîntînilor.
Voi, talazuri limpezi ale zorilor
fremătînd de stelele pescarilor,
ruga mea etern să vă străbată,
aprig vinul vostru să mă-mbete
de un vis de tinereţe veşnică.
INCANTO
A voi, chiare ore dell'aurora
piene delle statue degli aratori,
con che parola santa devo chiamarvi,
avete portato il triangolo dei gru,
avete sorso l'argento delle fontane.
Voi, onde chiare dell'alba
fremendo delle stelle dei pescatori,
la mia preghiera eternamente vi percorre,
indomito il vostro vino mi fa inebriare
di un sogno di eterna gioventu.
CHANT
To you, clear hours of dawn
full of statues of ploughmen,
with which sacred word I should call you,
you have carried the triangle of the cranes,
you have sipped the sliver of the fountains.
You, clear waves of dawn
rustling because of the stars of fishermen,
my prayer pervades you eternally,
your fiery wine make me drunk
with a dream of eternal youth.
20.02.2014
Octavian Paler
JOCUL
Mai am o scoică și cîteva pietre,
cum să clădesc din ele o mare
și-un țărm unde să stau pe nisip
și cum să mă conving că am fost pe un asemenea țărm
urmărind fericit o pasăre
care acum nu mă mai lasă să dorm?
O scoică și cîteva pietre
și un nume ciudat
pe care nu-l înțelege nimeni
și speranța mea de-a ajunge
să nu-l mai înțeleg nici eu într-o zi.
Sărbătoarea s-a terminat,
îmi aștept pedeapsa lîngă tribunalele goale,
dar eu am văzut arzînd la amiază un nor
și-am auzit cîntecul care îngenunchea caii sălbatici,
îți spun, țărmul acela nu-i simplă poveste,
eu am văzut norul și-am ascultat cîntecul
și înainte de a mă învinge
soarele m-a făcut fericit.
IL GIOCO
Ho ancora una conca e qualche sasso
come costruire con loro un mare
e una riva dove stare sulla sabbia
e come convincermi che sono stato su una simile riva
inseguendo felice un'uccello
che adesso non mi lascia dormire?
Una conca e qualche sasso
e un nome strano
che nessuno capisce
e la mia speranza di giungere
a non capirlo neanche me un giorno.
La festa e finita,
attendo la mia punizione accanto i tribunali vuoti,
ma io ho visto bruciar una nuvola al mezzogiorno
e ho sentito il canto che piegava i cavalli selvaggi,
te lo dico,quella riva non e soltanto una storia,
io ho visto la nuvola e ho sentito il canto
e prima di vincermi
il sole mi ha reso felice.
THE GAME
I still have a shell and a few stones
how to build with them a sea
and a shore where I could lie in the sand
and how to persuade myself that I had been on such a shore
happy following a bird
which now does not let me sleep?
A shell and a few stones
and a strange name
that nobody understands
and my hope to come
to not understand it too one day.
The feast is over,
I wait for my punishment near the empty tribunals,
but I have seen a cloud burning at the noon
and I have heard the song which used to kneel down the wild horses,
I tell you, that shore isn't merely a story,
I have seen the cloud and I have heard the song
and before defeating me
the sun made me happy.
13.02.2014
Ion Caraion
PORTRET
stau lîngă mine -
mă uit la necunoscutul din dreapta
la necunoscutul din stînga
toți trei ne uităm unul la altul
apoi unul se scoală
pleacă
și banca rămîne goală
ca pălăria de pe geam
ca un vas de argint
somnoros
din care picură vin,
ca tîmpla de pe umerii tăi
fără umbră puțin...
RITRATTO
sto accanto a me -
guardo lo sconosciuto alla destra
lo sconosciuto alla sinistra
tutti e tre guardiamo l'un l'altro
poi uno si alza
se ne va
e il banco resta vuoto
come il cappello alla finestra
come un vaso d'argento
assonnato
dal quale sgocciola vino
come la tempia sulle tue spalle
priva d'ombra un po'...
PORTRAIT
I stay near myself -
I look to the stranger at right side
to the stranger at left side
all three of us look to each other
then one of us stands up
goes away
and the bench remains empty
like the hat at the window
like a silver vessel
sleepy
from which drops wine,
like the templet on your shoulder
without a shadow a little...
10.02.2014
Emil Botta
LECȚIA DE OPIUM
Anotimp transparent, al arderii.
Visătorii cu bărbi colilii,de fosfor,
pîlpîiau în vatra nopții,
licurici pe un straniu ogor.
Gîrbovit eram de măririle codrului,
pomul abuliei îmi șoptea numele:
Emil, fumătorule sălbatec, tăcut,
spune adio tărîmului acesta.
Copacule semeni cu Nimeni și Nicăieri,
copac funest al incertitudinii mele.
Aud melopeea morții vuind
prin flautul părelnicei iele.
Mîinile opiomanilor caută prin eter,
locul aventurilor diafane.
Viețile care încă nu s-au născut,
cerșesc halucinate un sărut.
LA LEZIONE DI OPIUM
Stagione trasparente, del bruciare.
I sognatori dalle barbe bianche, di fosforo,
tremolavano nel focolare della notte,
lucciole su uno strano campo.
Curvato ero per le grandezze della foresta,
l'albero dell'abulia sussurava il mio nome:
Emilio, fumatore selvaggio,silenzioso,
devi dire addio a questa terra.
Albero tu ti rassomigli a Nessuno e Mai,
albero fatale della mia incertezza.
Sento il canto della morte ruggiar
attraverso il flauto della cambievole fata.
Le mani dei fumatori di opium cercano nell'etere,
il luogo delle avventure diafane.
Le vite non nate finora
supplicano allucinanti un bacio.
OPIUM LESSON
Clear season, of burning,
The phosphorous-bearded dreamers,
were trembling in the hearth of the night,
fireflies on a strange field.
Bent I was because of the greatness of the woods,
the abulic tree whispered my name:
Emil, wild smoker, silent,
say farewell to this realm.
Tree you are alike Nobody and Nowhere,
deadly tree of my doubt.
I hear the song of the death roaring
across the flute of the mutable fairy.
The hands of the opium smokers seek in the ether,
the space of the diaphanous adventures.
The lifes yet unborn
beg hallucinatingly for a kiss.
06.02.2014
Ştefan Augustin Doinaş
FAGUS SILVATICA
Verticală şi fără litigii terestre,
guvernează tulpina de fag. În coroană,
parcă vrînd să răscumpere lumea, o frunză
nencetat e-n gîlceavă cu frunza vecină
ca un vis urmărit de-un gelos alter-ego.
Frontiere subţiri de răcoare se mută
din văzduh în văzduh, controlează ninsoarea.
De uitarea de sine a sevei profită
o ferigă cu sporii cît oul de mierlă,
de odihnă - un aspru refuz al odihnei.
O răbdare geologică, zilnic păstrată
în odăjdii ingenue, susură ca o
stropitoare a timpului. Nici o luxură
în această biserică fragedă, numai
primitiva nevoie de-a fi într-un foşnet
echilibru lumesc de viforniţe sacre.
Într-un astfel de trunchi mi-aş spori semnătura.
FAGUS SILVATICA
Verticale e senza liti terrestri,
governa il gambo del faggio.Nella cima
come se volesse riscattar il mondo, una foglia
continuamente sta litigando con la foglia vicina
come un sogno inseguito di un geloso alter-ego.
Sottili confini di freschezza muovono
Dall'aria nell'aria, controllano la neve.
Dallo scordar di se della linfa approffita
una felce dalle spore quanto l'uovo di merlo,
dal riposo - un aspro rifiuto del riposo.
Una pazienza geologica, ogni giorno preservata
in ingenui paramenti, sussura come uno
annaffiatoio del tempo. Nessun lussuria
în questa morbida chiesa, soltanto
il primitivo bisogno di frusciare
equilibrio mondano di bufere sacre.
In tale tronco aumenterei la mia firma.
FAGUS SILVATICA
Vertical and without earthly litigations,
reigns the stem of the beech tree. On the top
as it wished to redeem the world, a leaf
continuously quarrels with ts neighbour leaf
like a dream haunted by a jealous alter-ego.
Thin boundaries of freshness move
from sky to sky, master the snow.
Of the self-oblivion of the sap takes advantage
a fern with spores as large as the blackbird egg,
of the rest - an hard refusal of rest.
A geological patience, daily kept
in ingenuous canonicals, murmurs
like a watering pot of the time. No lust
in this fresh church, only
the primitive need of rustling
worldly equilibrium of sacred storms.
In such a trunk I would increase my signature.
04.02.2014
Nichita Stănescu
Sunt atît de fericit astăzi
de parcă mi-aș lua la revedere de la viață,
de parcă mi-aș băga în inimă un măr
ca să nu mai bată ci să stea dracului, -
ca să pot să mă apropii de tine și să-ți spun:
- Mă, ți-o fi sete,
ia și tu și mușcă un măr!
SENZA CUORE
Sono cosi felice oggi
come se diresti arrivederci alla vita,
come se mettssi una mela nel mio cuore
perche non batti piu e si fermi per diavolo -
perche io possa avvicinarmi e dirti:
- Forse avrai sete,
prendi e mordi questa mela!
WITHOUT A HEART
I am so happy today
as if I said good-bye to life,
as if I put an apple in my heart
so it not beat anymore and stop damn it -
so I could get near you and say:
- Maybe you are thirsty,
take and bite an apple!
02.02.2014
Marin Sorescu
POPICE
Fără îndoială, pămîntul
Este o mare
Popicărie.
Pentru că nu sînt suficienţi
Copaci,
Oamenii stau şi ei
În picioare.
Cineva aruncă bilele
De departe
Şi înseamnă cu cretă
Pe cele doborîte.
Eun joc de societate,
Desigur,
Tot atît de frumos
Ca şi armele clasice.
Totul e calculat dinainte
Cu mare precizie,
Numai noi, naivii,
Mai umblăm pe la policlinici.
I-auzi stelele huruind
Înapoi pe banda rulantă,
Deseară vor fi la orizont.
BIRILLI
Senz'altro, la terra
E una grande
Bowling alley.
Perche non sono abbastanza
Alberi
Anche la gente sta
In piedi.
Qualcuno lancia le palle
Da lontano
E segna con gesso
Quelle cadute.
E un gioco di societa,
Certamente,
Qosi bello
Come le armi classiche.
Tutto e calcolato prima
Con grande precisione,
Solo noi, gli ingenui,
Andiamo all'ospedale.
Senti le stelle scuotere
Indietro sul nastro trasportatore,
Stasera saranno all'orizzonte.
BOWLING
Certainly, the earth
Is a big
Bowling alley.
Because there are not enough
Trees,
People stand up
Too.
Someone launches the balls
From far
And marks with chalk
Those knocked down.
It is a society game,
Certainly,
As nice as
The classic weapons.
Everything is counted before
Precisely,
Only us, naive,
Go to the hospital.
Hear the star jolting
Back on the rolling belt,
Tonight they will be at the horizon.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)