AUTOPORTRET CU OCHII ÎNCHIŞI
odată cu oamenii mor şi ideile măreţe
moare şi gloria lumii
vanitatea rămîne o zdreanţă
cu care ochii se şterg de lacrimi.
ce fericit sînt cînd vine o poezie la mine
aşa ca un înger ce-şi caută aripile
printre cuvintele mele!
aşa ca o doamnă tăcută şi frumoasă
iubindu-mă departe de ochii lumii
aşa ca între două vieţi, ca între două
pete de sînge, ca între două şoapte
ca între două vise...
aşa ca într-un autoportret
cu ochii închişi.
AUTORITRATTO DAI OCCHI CHIUSI
con la gente muoiono anche le grandiose idee
muore anche la gloria del mondo
la vanita e uno straccio
per asciugare le lacrime.
come sono felice quando una poesia arriva da me
cosi come un angelo che cercasse le sue ali
tra le mie parole!
cosi come una signora silenziosa e bella
che mi amasse lontano dagli occhi della gente
cosi come tra due vite, tra due
macchie di sangue, tra due bisbigli
tra due sogni...
cosi come in un'autoritratto
dai occhi chiusi.
SELF-PORTRAIT WITH CLOSED EYES
with people the great ideas die too
dies the glory of the world
vanity is a rag
for drying the tears.
how happy I feel when a poem comes to me
as an angel who looks for its wings
among my words!
as a silent and beautiful lady
who loves me far from the people's eyes
as between two lives, between two
blood stains, between two whispers
between two dreams...
as in a self-portrait
with closed eyes.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.