22.01.2014

Gheorghe Tomozei




PRIVELIȘTE

Se uită poetul cu ochiul
la floarea de ochiu-boului
cum ar privi plodul
din vara oului.

Și ar da el oricît
și firele de sînge de pe gît
și-ar da și cămașa subțire
a ultimei lui iubire
ar da tinerețile și bucuriile
iisușii, mariile
să poată pricepe
ce contur, la capătul privirii, începe.
Ar da foame și sete
de-ar putea să vadă
ce vede.



VISTA

Guarda il poeta col suo occhio
il calice del fiore 
come se guardasse 
l'embrione
nell'estate del uovo.

E darebbe tutto
anche il sangue sul collo
anche la sottile camicia
dell'ultimo amore
le gioventu e le gioie
i gesu e le marie
per poter capire
quale contorno, alla fine dello sguardo, comincia.
Darebbe la fame e la sete
se potesse vedere
quello che vede.



VIEW

The poet looks with his eye
the calyx of the flower
as he would look
the embryo
in the summer of the egg.

And he would give anything
even the blood on his neck
even the thin shirt 
of his last love
the youthes and the joys
the gesuses and the maries
in order to understand
what contour, at the end of the sight, begins.
He would give the hunger and the thirst
if he would see
what he see.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...