DOR DE BRAŢE Vino să mă-ntuneci în sărut, Pe cînd ochii or să lumineze; Şi-n nirvanele privirii dispărut, Dragostelor toate să le fim geneze. Părul tău să-mi cadă peste chip, Clopot, ce de lume ne desparte În eclipsele-i de bezne - ca Oedip Rătăcind măreţ în dragoste ca-n moarte. Încingîndu-mi pieptul - vîlvătăi - Stingă-se-ale braţelor contururi. Veneră din Millo, trişti umerii tăi, Cu un dor de braţe să rămîi de-a pururi. NOSTALGIA DELLE BRACCIA Vieni ad oscurarmi con un bacio, Mentre i nostri occhi illuminerano; E persi nella nirvana dello sguardo, Saremmo il principio dei tutti gli amori. I tuoi cappelli cadino sul mio volto, Campana, che ci separa dal mondo Nelle sue oscurita - come Edipo Vagando maestuosamente nell'amore e nella morte. Circondando il mio petto - fiamme - Si spegnerano i contorni delle braccia. Venere da Millo, le tue triste spalle, Con la nostalgia delle braccia sempre resterano. THE LONGING OF ARMS Come and darken me with your kiss, While our eyes will light; And dissapeared in nirvana of the sight We shall be the beginning of every love. Let your hair fall over my face, A bell, which separate us from the world In its obscurities - like Oedip Greatly wandering in love as in death. Surrounding my chest - flames - Will fade the contours of the arms. Venus of Millo, your sad shoulders, With the longing of arms forever may remain.
SOLEDAD Parc-aş trăi într-un castel dec carne vie şi de oase, la orice foşnet dureroase, de şarpe sau de porumbel. Un castelan al nimănui căci nimeni pavăza nu-i cere, decît eretica plăcere de-a şti ce este şi ce nu-i. Ca un incest neconsumat tot ce-am trăit mai arde încă, meduză pe un colţ de stîncă, sub care valurile bat. Din turla ultimului gînd scrutez reptilele blajine cu ochi de sulf, suind în mine încet, de cine ştie cînd. SOLEDAD Sembra che vivi in un castello di viva carne e di ossa, ad ogni fruscio dolenti, di serpente o di colomba. Castellano di nessuno perche nessuno chiede il suo scudo, ma l'eretico piacere di saper che c'e e che che non c'e. Come un'incesto non compiuto tutto cio che ho visuto vive ancora, medusa su una roccia dove si sbattono le onde. Dal torre dell'ultim pensiero guardo le miti rettili dai occhi d zolfo, lentamente salendo in me da chi sa quando. SOLEDAD It seems I live in a castle of living flesh and bones, at any rustle painful, of a snake or pigeon. Lord of nobody because nobody asks for my shield, but the heretical pleasure of knowing what it is and what isn't. Like an unfulfiled incest all I have lived is still alive, a jellyfish on a piece of rock under which the waves are struggling. From the tower of my last thought I look at the mild sulphur-eyed reptiles, slowly climbing in me since a very long time.
Toamnă. Și eu vorbesc de iubire iar pașii asemenea ierbii sunt fără de moarte. O aură pe frunte : timp blînd. Tace duhul pămîntului.
Toamnă. Și eu vorbesc de iubire, iar privirile te caută prin aerul moale.Tăcere. Iată urma părului tău și arborii înduioșîndu-se.
Toamnă. Și eu vorbesc de iubire. Tu stai pe zarea de albastru și aur. Nu te mișca. Și dorul împrejurul tău mireasmă. Cu mîna întinsă eu... ODORE INTORNO Autunno. Ed io parlo d'amore e i passi simile all'erba sono senza morte. un'aura sulla fronte: tempo gentile. Tace lo spirito della tera. Autunno. Ed io parlo d'amore, e i miei sguardi ti cercano nella soffice aria.Silenzio. Ecco la traccia dei tuoi capelli e gli alberi inteneriti. Autunno. Ed io parlo d'amore. Tu stai sull'orizzonte d'azzurro e oro. Non muoverti. E il desiderio intorno a te profumo. A mano teso io... SCENT AROUND Autumn. And I speak about love and the steps are immortal like the grass. An aura on the forehead : gentle time. The spirit of the earth is silent.
Autumn. And I speak about love, and the eyes looks for you in the air. Silence. Here is the trace of your hair and the trees being touched.
Autumn. And I speak of love. You are standing on the golden blue sky. Don't move. And the desire around you a scent.With my hand stretched I...
VARĂ DE NOIEMBRIE Iubito,-mbogăţeşte-ţi cîntăreţul, mută-mi cu mîna ta în suflet lacul, şi ce mai vezi, văpaia şi îngheţul, dumbrava, cerbii, trestia şi veacul. Cum stăm în faţa toamnei, muţi, sporeşte-mi inima cu-o ardere, cu-n gînd. Solar e tîlcul ce tu ştii oricînd atîtor lucruri să-mprumuţi. O, lumea, dacă nu-i o amăgire, ne este un senin veşmînt. Că eşti cuvînt, că eşti pămînt, nu te dezbraci de ea nicicînd. O, lumea e albastră haină, în care ne cuprindem, strînşi în taină, ca vara sîngelui să nu se piardă, ca vraja basmului mereu să ardă. ESTATE DI NOVEMBRE Amore, rendi ricco il tuo cantante, muovi con la tua mano nella sua anima il lago, e tutto cio che vedi, fiamma e gelo, il bosco, i cervi, la canna e l'uccello. Come stiamo davanti all'autunno , muti, aumenta il mio cuore con una fiamma, con un pensiero. Solare e il senso che tu ogni volta sai a tante cose imprestare. O, il mondo, se non fosse un inganno, e un sereno abito per noi. Che sia una parola o un po' di terra, non possiamo spogliarne mai. O, il mondo e un vestito azzurro in cui ci comprendiamo, uniti in segreto, perche l'estate del sangue non si perdesse, perche la magia della fiaba sempre ardesse. SUMMER OF NOVEMBER Love, make richer your singer, move with your hand in his soul the lake and whatever you see, flame and frost, the grove, the deers, the reed, the bird. As we stay in front of the autumn, dumb, grow my heart with a flame, with a thought. Solar is the mening that you ever know to so many things to lend. Oh, the world, if isn't an illusion, is a serene garment for us. If you are a word or a piece of earth, you can never take it off. Oh, the world is a blue dress in which we are wrapped, gathered in secret ; because the summer of the blood wouldn't get lost, because the magic of the fairytale would always burn.
OCTOMVRIE Rodit se-ndoaie ramul şi mîna se ridică Deschisă ca o cupă sfinţită pentru har. Căci vine iarăşi vremea cînd frunza cea mai mică Primeşte de la Domnul al aripelor dar. Se leagănă prin aer ce-a fost sortit ţărînii, Ce-a fost pe sus lumină se lasă pe pămînt. De-acuma sună ceasul să mergem mînă-n mînă Şi ce privim să fie blagoslovit şi sfînt. Şi aerul, şi-amurgul sunt numai amintire, E visul de-altă dată al anilor din noi. Mă leagă raza toamnei de tine cu dulci fire, Atît de vechi că-n umbra privirii le cred noi. Dar pasărea căzută pe iarbă ca o frunză Sub paşii tăi se-nalţă în tremur lung de zbor, Şi frunza de pe vînturi coboară să se-ascunză Cu foşnet surd sub pasu-mi îngreuiat de dor. OTTOBRE Di frutti pieno piega il ramo e la mano s'alza Aperta come una coppa santificata per la grazia. Perche arriva ancora il tempo quando la foglia piu piccola Riceve dal Signore il dono delle ali. Si culla nell'aria quel che fu destinato al polvere, Quel che e stato luce su scende alla terra. Adesso viene l'ora di andare mano a mano E quel che guardiamo sia benedetto e santo. E l'aria, e il crepuscolo sono solo dei ricordi, Il sogno d'una volta della nostra eta. Mi lega il raggio dell'autunno di te con dolci fili, Si vecchi che nell'ombra dello sguardo mi sembran nuovi. Ma l'uccello caduto nell'erba come una foglia Sotto i tuoi passi s'alza in lungo tremito di volo, E la foglia dal vento scende per nascondersi Con fruscio sordo sotto i miei passi pesanti per il desiderio. OCTOBER Yielded by fruits bends the branch and the hand rises Opened like a cup sacrated for the grace. For again is coming the time when the littlest leaf Gets from the Lord the gift of the wings. It's rocking in the air what was ment to the dust, What was up light gets down on the earth. Now it's time for us to go hand in hand And what we look at to be blessed and holy. And the air, and the dusk are only memories, It's the dream of once of our age. The autumn ray links me to you with sweet threads, So old that in the shadow they seem new to me. But the bird fallen like a leaf in the grass Under your steps rises in long tremor of flight, And the leaf on the wind gets down to hide With deaf rustle under my steps heavy with desire.
Îngaăduie-mi stingerea unui copac Cînd foile, toamna, i se desfac Şi vinete, galbene, roşii şi arse Par sfîrcuri de flăcari din torţe întoarse.
Îngăduie-mi stingerea unui copac În gînduri, ca el în frunziş, să mă-mbrac : Cununa de flăcari arzînd în prăpăd, Pe toate odată să mi le mai văd.
Şi-n vreme ce pruncii veni-vor încoace Cu flăcari din gîndul cazut să se joace, Eu, creştet gol pe albastrul înalt, Să re-nmuguresc pentru veacul cellalt. PREGHIERA D'AUTUNNO Lascia a me lo spegnere di un albero Quando le sue foglie si slacciano E livide, gialle, rosse e bruciate Sembrano capezzoli fiammati di torcie rovescie. Lascia a me lo spegnere di un albero In pensieri, come esso, vestirmi: La corona di fiamme brucciando terribilmente, Tutti vedere ancora una volta. E mentre i fanciulli veranno qui A giocare con le fiamme del pensiero caduto, Io, testa scoperta sull'alto azzurro, Germogliero per il secolo futuro. AUTUMN PRAYER Let me the extinction of a tree When its leaves in autumn come down And grey, yellow, red and burnt Seem flamy nipples of reversed torches. Let me the extinction of a tree, In thoughts, like him, let me dress: The crown of flames terribly burninig, Let see all of them again. And while the children will come here To play with the flames of the fallen thought, I, bare head in the high blue, I shall burst into buds for the next century.
AŞTEAPTĂ SĂ VINĂ OCTOMBRIE Aşteaptă să vină octombrie. Aşteaptă să treacă Tulburea fugă de moarte Ascunsă în rut, Neroada furie a creşterii Şi coacerea oarbă. Aşteaptă pînă creanga Se leapădă de fructe Şi fiara îşi uită Puiul crescut. Rămîi în cer Pînă cînd ziua Are curajul să se umilească, Punîndu-se cu noaptea Spate-n spate Să vadă cine-i mai înalt Şi noaptea gingaşă se-apleacă Spre a părea Egale şi surori. Nu te-apropia Pînă te cheamă Şînge stîngaci Ca să cobori. Tu vino numai cînd răsare Înlăcrimatul soare de octombrie Din oul văruit cu nouri, Clocit în calde veşnicii, Pîndeşte cumpăna din care Se lasă-n jos cuminte. Atunci Poţi chip de om purtînd, Să vii ! ASPETTA CHE ARRIVI OTTOBRE Aspetta che arrivi ottobre. Aspetta che passi La torbida fuga dalla morte Nascosta nel accoppiamento, La stupida rabbia della crescita E la cieca maturazione. Aspetta finche il ramo Getta le sue frutta E la bestia si dimentica Del cucciolo cresciuto. Rimani nel cielo Finche il giorno Ha il coraggio di umiliarsi Misurandosi con la notte Spalla a spalla Per vedere chi e piu alto E la tenera notte si piega Per apparire Uguali e sorelle. Non avvicinarti Prima che ti chiami Il sangue timido A scendere. Tu vieni solo quando si alza Il lacrimato sole d'ottobre Dall'uovo dipinto di nuvole, Covato in calde eternita, Scruta la spazzata da quale Viene giu tranquillo. Allora Puoi, portando volto umano, Venire ! WAIT TO COME OCTOBER Wait to come october. Wait to pass The turbid escape from the death Hidden in the coupling, The stupid rage of growth And the blind maturation. Wait till the branch Throws away its fruits And the beast forgets The grown cub. Stay in heaven Until the day Has the courage to humiliate itself Measuring with the night Back to back To see who's highest And the gentle night bends To make it appear Equal and sisters. Don't approach Before calling you The shy blood To descend. You come only when it rises The teared sun of october From the egg painted with clouds Hatched in the warm eternities, Watch the balance from which It comes down quiet. Then You can, human faces wearing, Come !
TOAMNA 1934 Copacii înamoraţi vorbeau cu glia în şoaptă, le-am auzit inima cîntînd. Am transcris un crîmpei pe o frunză şi am dat-o iubitei ; ea a rupt-o, distrată de un gînd. Nu ştiu de voi mai auzi asemenea rare cuvinte de slavă şi la o noapte asemeni de mi-i mai dat să fiu martor. Frunze, săruturi, plouau cu nemiluita, pe faţa pămîntului, de plînset jilavă. Acum pădurea s-a mutat în cer... Şi umblă copacii de parcă n-ar fi... Şi o ciocîrlie a scris în spaţiu, stingher : " Aici a fost odată pădurea ". AUTUNNO 1934 Gli alberi innamorati parlavano sussurando con la terra, ho sentito il loro cuore cantare. Ho trascritto un brano su una foglia e l'ho data al mio amore ; lei l'ha rotta, distratta da un pensiero. Non so se sentiro piu cosi rare parole di lode e a una notte cosi se saro piu testimone. Foglie, baci, piovevano a catinelle sul viso della terra, bagnato di lacrime. Adesso il bosco e spostato nel cielo... E camminano gli alberi come se non ci fossero piu... E l'allodola ha scritto nello spazio, sola : " Qui c'e stato una volta il bosco ". THE AUTUMN 1934 The loving trees were whispering to the earth, I heard their heart singing. I trascribed a fragment on a leaf and I gave it to my love ; she tore it up, distracted by a thought. I don't know if I shall hear such rare words anymore and if I shall witness such a night. Leaves, kisses, were raining plentfully on the face of the earth, wet with tears. Now the forest has moved in the sky... The trees walk as they wouldn't be... And the skylark wrote in the space, lonely: " Here was once the forest ".
BUCURIE Mă bucur să-mi umplu părul cu voi, frunze de toamnă, să fug prin pădure nebună, căzînd şi rîzînd, şi să-mi zgîrii obrazul, în scoicile voastre scorţoase...Mă bucur să-mplînt în toamna roşcată strigătul meu adînc, singuratic, sub bolţile pline de aer uscat, de foşnet de vînt, să fug, să cad şi să rîd pe pămîntul împodobit de galbenul tău sărut cu o mie de buze, toamnă ! GIOIA Mi rallegro di riempirmi i capelli di voi, foglie d'autunno, correre attraverso il bosco pazza, cadere e ridere, e graffiarmi le guance contro le vostre conchiglie ruvidi...Mi rallegro di ficcare nel rosso autunno il mio grido profondo, solitario, sotto le volte piene di aria secca, di fruscio di vento, correre, cadere e ridere sulla terra ornata dal tuo giallo bacio con mille labbra, autunno ! JOY I'm happy to fill my hair with you, autumn leaves, to run through the forest mad, falling and laughing, and scratch my cheeks against your rough shells...I'm happy to thrust into the red autumn my deep, lonely calling, under the vaults filled with dry air and rustling of wind, to run, to fall and to laugh on the ground adorned by your yellow kiss with a thousand lips, autumn !