30.09.2011

Ştefan Augustin Doinaş


TRISTAN ŞI IZOLDA

Amanţi-copii, voi - ruguri de zăpadă
aprinse brusc de sucul şarlatan !
Voi, care-n somn, asemeni lui Tristan,
lăsaţi de veghe-ntre dorinţi o spadă -

Ce semn de sus mai aşteptaţi, dovadă
sub steaua morţii cu surîs viclean ?
Urzeala lumii nu-i decît alean
al celor care-au fost sortiţi s-o vadă.

Aşterneţi-vă patul înc-o dată.
E un tipar cu marginea brodată
de lacrimi, de spaimă şi extaz.

Şi nu vă ruşinaţi : sub chipul vostru
ca din pămîntul scormonit de rostru
surîde blînd teribilul obraz.


TRISTAN AND IZOLDA

Lovers-children, you - snow pyres
suddenly lighted up by the charlatan juice !
You, who in sleep, like Tristan,
Leave awake between desires a sword -


What sign from heaven do you still wait for, evidence
under the star of death with sly smile ?
The warp of the world isn't but yearning
of those who were destined to see it.


Once again make your bed.
It's a pattern with edge ebroidered
by tears, by anguish and by ecstasy.


And don't be ashamed : under your face
as from the earth searched by the rostrum
the terrible cheek is gently smiling.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.

Related Posts Plugin for WordPress, Blogger...