Te întreb, Înşelătorule,unde sunt legiunile mele
şi unde cele o mie de suliţi, de turle?
De pe culme spuneai că se vede alba copilărie,
şi acum nu aud nici tobe, nici surle.
Ascultă atent! Auzi un fluierat?
E un rest din trenul care a luat totul acum o mie de ani.
Şi un uruit prelung nu-ţi sapă urechea?
E viaţa unui băiat care se plimba pe sub castani.
Din legiunile tale n-a mai rămas decît un crivăţ
care bate neîncetat,
şi lancea de lemn care aparţine soldatului
ce n-a existat.
?
Ti chiedo, Ingannevole, dove sono le mie legioni
e dove le milla lancie, e torri?
Dalla cima dicevi puoi vedere la bianca infanzia,
e adesso non sento ne tamburi, ne trombe.
Ascolta attentamente! Senti un fischio?
E un pezzo del treno che ha preso tutto mille anni fa.
E un lungo rombare non scava nel tuo orecchio?
E la vita di un ragazzo che camminava sotto i castagni.
Delle tue legioni non e rimasto che una tramontana
che soffia senza tregua,
e la lancia di legno che appartiene al soldato
che non c'e stato mai.
?
I ask you, Deceptive, where are my legions
and where my thousand spears, and towers?
From the top you said you can see the white childhood,
and now I hear neither drums, nor trumpets.
Listen carefully!Do you hear a whistle?
It s a rest of the train that has carried everything a thousand years ago.
And a long rattling is not digging into your ear?
It is the life of a boy who used to walk under the chestnut-trees.
Of your legions remained only an icy north wind
that is restlessly blowing,
and the wood spear that belongs to the soldier
who never existed.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu
Rețineți: Numai membrii acestui blog pot posta comentarii.