Ştefan Augustin Doinaş

ASTĂZI NE DESPĂRŢIM

Astăzi nu mai cîntăm, nu mai zîmbim.
Stînd la început de anotimp fermecat,
astăzi ne despărţim
cum s-au despărţit apele de uscat.
Totul e atît de firesc în tăcerea noastră.
Fiecare ne spunem : - Aşa trebuie să fie...
Alături, umbra albastră
pentru adevăruri gîndite stă mărturie.
Nu peste mult tu vei fi azurul din mări,
eu voi fi pămîntul cu toate păcatele.
Păsări mari te vor căuta prin zări
ducînd în guşă mireasma, bucatele.
Oamenii vor crede ca suntem duşmani.

Între noi lumea va sta nemişcată
ca o pădure de sute de ani
plină de fiare cu blană vărgată.
Nimeni nu va şti ca suntem tot atît de aproape

şi că, seara, sufletul meu,
ca ţărmul care se modelează din ape,

ia forma uitată a trupului tău...
Astăzi nu ne sărutam, nu ne dorim.
Stînd la început de anotimp fermecat,
astăzi ne despărţim
cum s-au desparţit apele de uscat.
Nu peste mult tu vei fi cerul răsfrînt,
eu voi fi soarele negru, pămîntul.
Nu peste mult are să bată vînt.
Nu peste mult are să bată vîntul...

TODAY WE SEPARATE

Today we sing no more, smile no more.

Standing at the beginning of charmed season,

today we separate

as the waters separated from earth.

All is so natural in our silence.

Each of us tell to itself : - So must be...

Close to us, the blue shadow

is a witness for thought truths.

Soon you will be the azure from the seas,

I shall be the earth with all the sins.

Big birds will look for you at the horizon,

carrying in their crop the scent, the foods.

People will think we are enemies.

Between us the world will stand motionless

like a forest of hundreds of years

full of strip-furred beasts.

Nobody will know that we are close as always,

and, in the evening, my soul,

like the shore that shapes itself from the waters,

takes the forgotten shape of your body.

Today we don't kiss, we don't want each other.

Standing at the beginning of charmed season,

today we separate

as the waters separated from earth.

Soon you will be the reflected sky,

I shall be the black sun, the earth.

Soon a wind will blow .

Soon the wind will blow.

Maria Banuş

                   

SINCRONIC

Nu-i frumos sa vadă toată lumea,
l-a învăţat mama pe băiat,
l-a învăţat şirul mamelor pe băiat,
nu-i frumos să vadă toată lumea
cum lunecă pe Nilul sîngelui tău o barcă de aur,
cum crocodilii scot botul la orizont,
să nu vadă nimeni cît de ciudate şi ameninţătoare lucruri
se petrec cu tine,
cum orologiul tău bate uneori cinci,
deşi afară e douăsprezece,
cum raţe sălbatice zboară, dintre răchite,
edenic, în auroră,
deşi luna trece pe cer, în crepuri de doliu.
Să nu-ţi vadă nimeni
contratimpul fulgerător,
briceagul sublim
cu care-ţi deschizi venele imaginaţiei.
Să porţi pantofi de sport, cînd se poartă pantofi de sport,
pantofi de lac, cînd se poartă pantofi de lac,
costum de cosmonaut, cînd se poartă costum de cosmonaut,
papion negru cînd sunt la modă papioanele negre.

Şirul mamelor a vorbit.
Băiatul a ascultat.

S-au înecat bărcile si bunii înotători, crocodilii.
Ceasul cu cuc albastru a amuţit.
Pe fundul Nilului, a coclit briceagul,
şi după asta a secat şi Nilul.
Ora şapte a bătut ora şapte.
A fost un triumf al logicei şi-al sincronizării.
Şi băiatul a purtat chelie,
a purtat sandale,
a purtat pantofi de lac,
a purtat plasa de tîrguială,
a purtat papion,
a purtat, pe-o tavă de-argint, luna,
omologată de buletinul meteorologic.



SYNCHRONOUS

It isn't right to let all the people see,
the mother learnt to the boy,
the mothers' file learnt to the boy,
it isn't right to let all the people see
how a golden boat slips on the Nile of your blood,
how the crocodiles put out their muzzles,
let nobody see what strange and threatening things
are heappening to you,
how your clock shows sometimes five,
when it's twelve,
how the wild ducks fly among the osiers,
as in paradise, at the down,
even if the moon in the sky is mourning.
Don't let anyone see
your flashing contra tempo,
the sublime penknife
with whom you open the veins of your imagination.
To wear bascket shoes, when the bascket shoes has to be worn,
patent-leather shoes, when patent-leather shoes has to be worn,
space suit, when space suit has to be worn,
black butterfly bows, when the black butterfly bows are in fashion.

The mothers' file have spoken.
The boy has obeyed.

The boats and the crocodiles have drowned,
the blue clock has got silent,
on the bottom of the Nile, the penknife has rust,
and then the Nile itself has drained.
The seven hours have been the seven hours.
It was a triumph of the logic and synchronization.
And the boy had baldness,
wore bascket shoes,
wore patent-lether shoes,
carried a shopping bag,
wore a butterfly bow,
carried the moon on a silver waiter,
homologated by the meteorologists.

Lucian Blaga

                       

LUMINA RAIULUI

Spre soare rîd !
Eu nu-mi am inima în cap,
nici creeri n-am în inimă.
Sunt beat de lume şi-s păgîn !

Dar oare ar rodi-n ogorul meu
atîta rîs far' de căldura răului ?
Şi-ar înflori pe buza ta atîta vrajă,
de n-ai fi frămîntată,
Sfînto,
de voluptatea-ascunsă a păcatului ?

Ca un eretic stau pe gînduri şi mă-ntreb :
De unde-şi are raiul -
lumina ? - Ştiu : îl lumineaza iadul
cu flăcările lui !


THE LIGHT OF THE PARADISE

I am laughing to the sun !
I don't have my heart in my head,
either I have my brain in my heart.
I am drunk with the world and a pagan !

But would it yield in my land
so much laughter without the warmth of the evil ?
And would it bloom on your lips so much charm,
if you wouldn't be tormented,
Saint woman,
by the secret pleasure of the sin ?

Like a heretic I think and I ask myself :
Where does the light of the paradise
come from ? - I know : the hell gives light to it
with its flames !

Marin Sorescu

                   

POVESTE

Întîi a semănat mălai
Întîiul om, fugind din rai.
La urmă s-a întors, l-a lins,
Să-şi piardă urma, dinadins.

Acum îl caută, slab, strîmb,
El, fabricantul de porumb.
Ah, raiul de odinioară !
Nu-l mai găseşte, doar îl ară.

Erau pe-aici, într-un coclaur,
Un om, un pom şi un balaur.
Şi-un şarpe subţirel : femeia,
Balaur mare-a fost aceea !

Căci numai ea, zice, m-a-mpins,
Fugind din rai, de l-am şi lins.
A dracu limbă, m-a pierdut !
De-aş fi ştiut ! De-aş fi ştiut !



STORY

First he spreaded maize
The first man, running from the paradise.
Then he returned and licked it
in order to wipe off his traces.

Now he looks for it, thin, crooked,
Those maker of corn.
Oh, the former paradise
He doesn't find, but ploughs.

There were here in the wilderness,
A man, a tree and a dragon.
And a thin serpent : the woman,
but she proved to be a big dragon !

Because  she was who pushed me
to lick the maize when I left the paradise.
Damn this tongue, it ruined me !
If I should have known ! If I should have known !

George Lesnea

TATĂL NOSTRU

Tatăl nostru carele
Mîni la pradă fiarele
Şi ogoi cu buciumul
Viforul şi zbuciumul.
Cîrmuieşti corabia,
Zbori pe sus cu vrabia.
Rîzi cu dimineţile,
Plîngi şi gemi cu vieţile.

Creşti în frunza socului,
Arzi în para focului,
Murmuri cu fîntînile,
Stai la sfat cu stînile,
Eşti zemos cum rodia,
Te întinzi cît zodia,
Dormi în ochii boilor,
Cînţi în stropii ploilor.

Eşti mireasma florilor,
Mişti aripa morilor,
Fugi în peştii apelor,
Scurmi cu dinţii grapelor,
Sui în seva luncilor,
Sugi cu gura pruncilor,
Curgi în mierea stupilor,
Urli-n foamea lupilor.

Te îngînă clopotul,
Tăinuieşti cu şopotul,
Te îndoi cu mladele,
Durui cu cascadele,
Te sfîşii cu geamătul,
Te înalţi cu freamătul,
Alergînd cu sunetul,
Detunînd cu tunetul.

Tatăl nostru carele
De dîrlogi duci soarele,
Luminînd cu stelele
Bunele şi relele.
Eşti deasupra miilor
Dumnezeul viilor -
Şi deasupra sorţilor
Dumnezeul morţilor.


OUR FATHER

Our father who
Drive the beasts to prey
And soothe with the horn
The struggle and the storm.
You steer the ship,
Fly up with the sparrow.
Laugh with the mornings,
Weep and moan with the lifes.

Grow in the leaf of the elder,
Burn in the flames,
Whisper with the fountains,
Ask advice of sheepfolds,
You are juicy like the pomegranate,
You are as large as zodiac,
Sleep in the eyes of the oxen,
Sing with the drops of the rains.

You are the scent of the flowers,
Move the wing of the mills,
Swim with the fishes,
Scratch with the harrows,
Raise with the sap of the meadows,
Suck with the mouth of the baby,
Flow with the honey of the beehives,
Howl with the hunger of the wolfs.

The bells accompany you,
You speek with the spring,
Bend with the sprouts,
Roar with the waterfalls,
Tear with the moan,
Raise with the rustling,
Run with the sound,
Thunder with the thunder.

Our father who
Drive the sun by harness,
Lighting with the stars
The good and the evil.
You are above the thousands
The God of the living - 
And above the fates
The God of the dead.