VEI FI ÎN STARE ?
Lumea ne ţine în fălci şi ne mestecă lent
Amestecîndu-ne unii cu alţii pînă uităm cine suntem
Amintirile ne reneagă
Din cînd in cînd vin îngerii să ne măture umbrele
Vei reuşi să mă găseşti în acest ocean de suflete ?
Vei şti să-mi cureţi praful de pe faţă
Îmi vei recunoaşte privirea pe acest chip brăzdat de frică şi de îndoială
Vei fi în stare ?
WILL YOU BE ABLE ?
The world keeps us in its jowls and chews us slowly
Mixing us till we forget who we are
The memories deny us
Sometimes the angels come to sweep our shedows
Will you succed to find me in this ocean of souls ?
Will you know to clean the dust on my face
Will you recognize my eyes on this face marked by fear and doubt
Will you be able to ?
VECIE
Ce frumoase între noi cuvintele
luminînd de-a lungul anilor.
Cum din sunet şi din visul singur
s-a împlinit în ele înţelesul.
Fost-au unele ţesute
din sideful efemer al crinilor,
altele au crescut din jarul sîngelui,
zvonesc cele din urmă sub domurile serii.
Sunt clopotele în gînd sunînd vecia noastră,
oră cu oră cuprinsă de amîndoi.
Iubirea e de mai-naintea noastră
şi mult ne poartă dincolo de noi.
ETERNITY
How beautiful between us the wards
lighting along the years.
How from the sound and the lonely dream
the sense has fulfilled in them.
Some of them were weaved
from the mother-of-pearl of the lillies,
the other rised from the fire of the blood,
the last sounds under the dome of the evening.
There are the bells ringing our eternity,
hour by hour conquered by both of us.
Love exists before us
and lead us beyound.
CE LACOMĂ ERAM
Ce lacomă eram,
îţi ceream o volută, un salt, o disonanţă,
o cădere în gol, o-nălţare la ceruri,
o străfulgerare albă şi neagră,
un dans complicat, violent al ideii.
Acum îmi plimb mîinile ca o oarbă
pe conturul craniului tău,
şi spun : un nas, o ureche, o gură...
Doamne, sunt fericită.
HOW GREEDY I WAS
How greedy I was,
I used to ask you for a volute,a jump, a dissonance,
a falling into emptiness, a rising to the sky,
a white and black lightning,
a complicated and violent dance of the idea.
Now i move my hands like a blind woman
on the contour of your skull,
and I say : a nose, an ear, a mouth...
God, I am happy.
EVANGHELIILE TOAMNEI
Patru evanghelii scrie-vom despre căderea
frunzei în toamnă.
Matei zice-va :
- Frunza de verdele verdelui căde-va în toamnă.
Marcu striga-va :
- De greutatea vieţii si de viaţă pe viaţă căde-va
frunza în toamnă.
Luca va zice :
- Din nedragoste, din neînviată moarte,
din verde repetat numai cu umbra
căde-va frunza în toamnă.
Ioan se va ridica şi va zice :
- Toamna nu cad frunzele,
toamna cade numai toamna
ca o frunză cade toamna, toamna.
Stau şi e toamnă şi sunt frunză
şi cad pe pamînt.
THE GOSPELS OF AUTUMN
Four gospels we shall write about the falling of the leaf in autumn.
Mathew will say :
- The leaf because of the green of the green will fall in autumn.
Mark will shout :
- Because the difficulty of the life and because of life on life will fall the leaf in autumn.
Lucke will speak :
- Because of lack of love, because of the definitive death,
because of the green repeated only as shadow,
the leaf will fall in autumn.
John will stand up and speak :
- Not the leafs fall in autumn,
only the autumn falls in autumn,
like a life falls the autumn, in autumn.
I stay and it's autumn and I am a leaf
and I fall on the ground.
VEI RIDICA-NNOPTAREA ?
Te simt cum te întorci
În mine ca acasă,
Cum intri in cadenţa
Acelor muzici albe
Ce-mi trec ca nişte flăcări
Din suflet în auz.
Preaplinul e un val,
Pustiul-o-nscenare,
Dar dincolo de nume,
Se-ntinde-mpărăţia.
Mă vei primi vreodată
Tu care baţi visînd
Cu inima în mine ?
Vei ridica-nnoptarea
Din ochii mei deprinşi
Sa vadă doar pieirea
Iubitelor imagini ?
Chema-vei curgătorul
În care te contempli,
Sa vină pentr-o clipă
Cu tine in etern ?
WILL YOU RISE THE NIGHT ?
I feel you coming back
In me as at home,
How you keep the time
Of those white music
That are passing like a flame
From my soul to my ear.
The brimfull is a wave,
The desert - a scene,
But beyond the name,
The kingdom is standing still.
Will you welcome me sometimes,
You who beat and dream
Together with my heart inside me ?
Will you rise the night
From my eyes used
To see only the destruction
Of the beloved images ?
Will you call the flowing
in whom you contemplate yourself,
To come for a moment
In eternity with you ?
